Pe scurt:
- Studiul Academiei de Studii Economice din București estimează că, în scenariul de status quo, România poate pierde 1,78 miliarde lei din impactul total al sectorului comerțului electronic asupra PIB în 2026
- Aproximativ 4.630 de locuri de muncă pot fi eliminate în același scenariu, ca efect al expansiunii platformelor non-UE (Temu, Shein, Trendyol și altele)
- Vânzările companiilor din afara UE către România au atins cel puțin 4,4 miliarde lei în 2025, estimate pe baza încasărilor TVA prin sistemul IOSS
- ARMO se opune proiectului de lege L361/2026, care prevede abrogarea taxei logistice de 25 lei/colet
Ce s-a întâmplat
Academia de Studii Economice din București a publicat pe 15 iunie 2026 un studiu privind impactul socio-economic al platformelor internaționale de comerț electronic asupra economiei românești. Potrivit studiului, expansiunea accelerată a platformelor non-UE - Temu, Shein, Trendyol și altele - poate genera pierderi de aproximativ 1,78 miliarde lei din impactul total asupra PIB și eliminarea a 4.630 de locuri de muncă în 2026, în scenariul în care nu sunt luate măsuri corective.
Studiul estimează că, strict pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS, vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde lei - o valoare minimă, precizează autorii, întrucât nu surprinde toate formele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare. Conform datelor colectate de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), valoarea comenzilor efectuate de români către comercianți din afara UE a crescut cu 20% în 2026 față de 2025.
Autorii studiului notează că modelul local de comerț electronic susține economia românească în mod semnificativ mai eficient. Numai în 2024, comerțul electronic al retailerilor români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, cu taxe și contribuții plătite local. Produsele platformelor non-UE sunt fabricate, de regulă, în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori fără a genera efecte economice multiplicatoare comparabile.
Pentru cine contează
- Magazine online românești și europene - concurează cu platforme non-UE care nu suportă aceleași costuri de conformitate, taxe locale și standarde de siguranță a produselor
- IMM-uri cu activitate de retail fizic sau omnichannel - presiune crescută din cauza importurilor directe prin platforme extracomunitare
- Angajați din sectorul de comerț electronic și logistică - risc de reducere a locurilor de muncă în scenariul de status quo
- Autorități fiscale și buget public - reducerea bazei de impozitare locale dacă ponderea platformelor non-UE continuă să crească
- Consumatori români - pot fi afectați indirect de restrângerea ofertei locale și de reducerea numărului de comercianți care respectă standardele UE de siguranță a produselor
Acțiune imediată
- Comercianți online: urmăriți evoluția proiectului de lege L361/2026 în Parlament - abrogarea taxei logistice de 25 lei/colet poate modifica condițiile competitive
- Importatori și logisticieni: taxa de 25 lei/colet este în vigoare din 1 ianuarie 2026 și se aplică coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro; verificați conformitatea procedurilor vamale
- Asociații patronale din retail și ecommerce: studiul ASE poate fi utilizat ca argument în consultările publice privind L361/2026
- Antreprenori cu activitate de vânzare online: evaluați expunerea la concurența platformelor non-UE și adaptați strategia de prețuri și diferențiere
Background
Taxa logistică de 25 de lei per colet, aplicată importurilor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. În primele trei luni ale anului, taxa a generat aproximativ 32 de milioane de euro la bugetul de stat, potrivit datelor citate de ARMO. Proiectul de lege L361/2026 propune abrogarea acestei taxe. ARMO se opune eliminării, argumentând că taxa limitează parțial dezechilibrele generate de importurile directe prin platformele extracomunitare.
Cristian Pelivan, director ARMO, a declarat: "Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde."
Surse
- Wall-Street.ro - studiu ASE impact platforme non-UE: https://www.wall-street.ro/articol/ecommerce/studiu-ase-ce-pierderi-poate-genera-expansiunea-platformelor-non-ue.html
